Turnul cu Ceas din Sighişoara sau Turnul Primăriei (Sfatului) cum mai este numit, a fost construit în secolul 14 cu scopul de a apăra poarta principală a cetăţii. Turnul este înalt de 64 de metri şi are 4 turnuleţe secundare. Turnul a suferit o serie de stricăciuni la marele incendiu din 1676 fiind reparat la scurt timp după acest eveniment, atunci primind forma sa actuală şi în prezent este considerat un simbol al oraşului.
Ceasul din vârful turnului a fost construit în Elveţia şi este atestat documentar din 1648, figurile sale simbolizează zilele săptămânii şi sunt operele sculptorului Johann Kirschel. Turnul a servit ca şi primărie a oraşului până în 1556 după care a primit alte folosinţe pentru o perioadă după care în 1898 a fost amenajat ca şi muzeu al oraşului.
Turnul cu Ceas a mai fost numit şi „Turnul Porţii”, de fapt sub prima denumire menţionată este cunoscut doar de la începutul secolului al XVIII-lea. Deşi dotarea sa cu orologiu cu mecanism de lemn se face în anul 1604, iar în 1648 ceasornicarii sighişoreni, conduşi de maestrul ceasornicar Jhonn Krischel înlocuieşte vechiul mecanism cu unul nou metalic, el nu se va insinua în mintea sighişorenilor cu această emblemă decât mult mai târziu.
El este unul dintre cele mai expresive monumente de arhitectură militară din Transilvania, dar şi simbolul de necontestat al autorităţii publice medievale şi premoderne. Începuturile sale sunt decelabile în secolul al XIII-lea, iar pe parcursul acestui secol şi al celui următor va fi un simplu turn de poartă, înălţat pe maxim două nivele. Forma sa actuală este rodul mai multor etape constructive în care s-a definitivat ceea ce avea să fie cunoscut ca „Turnul Mare al Porţii din faţă”. Volumetric avem de-a face cu o prismă dreptunghiulară dominată de ziduri masive, ziduri care au la bază 12/8,66 m şi care sunt traversate de două ganguri paralele. Elevaţia, dacă luăm în calcul şi acoperişul este 64 de metrii.